Am primit o leapsa de la Luminita,careia ii multumesc pe aceasta cale ca s-a gandit la mine. Ar trebui sa stabilesc obiectivele mele pe 2011 in ceea ce priveste blogul. Sincera sa fiu, pentru 2011 nu aveam intentii prea bune vis-a-vis de blog, chiar am discutat cu o prietena de blog problema;) si i-am expus motivele, dar am stat putin si am mai analizat aspectul asta, asa ca am hotarat sa raman in continuare pe public.Oricum, in curand voi incepe serviciul, iar atunci cu siguranta ca nu voi mai reusi sa postez mare lucru, din lipsa de timp. Ma asteapta un an foarte important, cu multe proiecte indraznete si vreau sa-mi indrept toata atentia si toate fortele pentru a duce la indeplinire ceea ce mi-am propus pentru 2011. Dar sper sa rausesc sa mai intru sa va citesc, pentru ca imi sunteti tare dragi, am devenit o mica-mare familie, am capatat o oarecare dependenta de spatiul asta virtual, care ne da posibilitatea sa ne intalnim, scurteaza distante si leaga prietenii.
Asadar, obiectivele mele blogosferice pe 2011 sunt aproape inexistente, poate cel mult sa reusesc sa mai intru pe aici, dar cu siguranta ca ne vom auzi, poate chiar vom reusi sa ne intalnim intr-o zi, ar fi tare frumos.
Trimit si eu leapsa catre Bea, stiu ca ea pregateste ceva foarte frumos pentru anul asta, asa ca ii doresc mult succes si multa ambitie si rabdare!

7 comentarii:
Oana ai mare dreptate.Atunci cand ai un servici tare tare greu e sa faci fata in toate partile.Uite eu de miercuri nu am mai reusit sa trec in acest spatiu al virtualului.Si eu am in vedere retragerea pentru ceva timp...Sau poate hotarasc sa ramana doar un blog al lucrului de mana unde din cand in cand sa mai aduc cateceva.....
Deocamdata raman doar la ganduri.....ganduri....
Oana, iti doresc din suflet sa iti reuseasca ceea ce ti-ai propus pentru anul acesta si sa ai succes in toate proiectele!
Imi esti tare draga si imi va fi dor de tine si de comori...dar sper din suflet sa mai tinem legatura.
Te imbratisez tare-tare, simti? :-)
Of, Oana, nu se poate sa dispari tocmai acum, cand te-am descoperit eu ;) Sunt convinsa ca timpul tau va fi foarte limitat cand vei incepe serviciul dar te asteptam, cu rabdare, sa ne rasfeti cu povestioare si fotografii. Va imbratisez, cu drag.
Iti multumesc Oana,desi aceasta este leapsa care am primit-o cu Lumi odata,dar indiferent cum este,eu o preiau.
Eu iti doresc sa-ti indeplinesti visurile,indiferent cat ar fi de indraznete si sa nu te plafonezi.Sper doar sa-ti rezervi macar 5 minute pe luna sa stiu de tine.Pup dulce.
Da,asa este.Si eu gandesc la fel.Cand voi incepe serviciul , nu sh cat timp voi mai avea pt blog.Desi imi doresc sa nu l abandonez si sa completez in continuare pagini din viata si aventurile Dariei.Voi incerca, sper sa reusesc sa mi dozez timpul si pt o tura ,macar rapida ,pe blogul ei si al persoanelor dragi pe care le citesc,inclusiv pe voi.Om vedea...Va pup cu drag!
Ai dreptate cu job-ul ca iti ocupa si mica farama de timp liber pe care o mai ai insa sper sa ne mai vizitezi pentru ca ne place tare ce ai construit pe acest blog frumos. Te pup cu drag.
Corina,poate reusesti sa mai postezi macar ce faci de mana,sunt extraordinare si ar fi mare pacat sa nu ne arati si noua ce mai lucrezi,macar din cand in cand.Te pup cu drag!
Luminita,draga de tine,si tu imi esti draga!Cu siguranta ca vom tine legatura,macar dincolo;).Multumesc pentru urari!Te pup si pe tine cu drag!
Anda,buzoianca mea draga,pai nu o sa dispar de tot,doar ca o mai raresc cu blogul,in prima faza,apoi o raresc si mai tare,dar sigur ne mai auzim.Promit!Te pup cu drag!
Bea,multumesc din suflet pentru urari si ganduri bune.Zau ca imi iau angajamentul sa-mi rezerv mai mult de 5 min pe luna,ca am descoperit ca noaptea timpul e mai elastic si se poate lungi in functie de necesitati;)Observi,nu?Hai si tu la pupat cu drag!
Dana,si tu mai ai putin,ca Dariuca e cam de-o seama cu Sofia.Asa e,cu un pic de vointa,vei gasi resurse sa mai scrii despre minunea mica.Te pup cu drag!
Ramo,multumesc pentru aprecieri,nu e mare lucru blogul asta,dar e de suflet,despre comorile noastre dragi.Oricum ar fi,ai observat ca am decis sa raman pe public,ca de muste bazaitoare e lumea plina,dar eu imi vad de calea mea.Te pup cu drag,desigur;)
Trimiteți un comentariu