joi, 29 decembrie 2011
marți, 6 decembrie 2011
Acasa
Ieri, in timp ce am oprit la un hipermarket sa cumpar cele trebuincioase lui Mos Nicolae, in agitatia specifica stateam si ma gandeam cat de trist trebuie sa fie sa nu ai pentru cine sa te grabesti spre casa, sa nu ai de cumparat cadouri pentru prichindeii care asteapta cu nerabdare sarbatorile. Am intalnit in magazin persoane despre care stiam ca sunt singure si fara copii. Facusera si ele o oprire la hipermarket, dar privirile lor nu scotoceau nici dupa bomboane sau ciocolatele, nici dupa jucarii...Si cu siguranta ca nici gandul nu le fugea la cata bucurie vor emana niste sufletele in dimineata asta, cand isi vor descoperi darurile mult asteptate.
Sunt recunoscatoare vietii ca pentru noi acasa inseamna mai mult decat 4 pereti, ca pentru noi acasa inseamna bucurie, caldura, armonie, boacane copilaresti, ras pruncesc pe care doar parintii binecuvantati au sansa sa-l auda. In fiecare zi plec de la serviciu fericita ca cineva ma asteapta sa vin, este cea mai desavarsita bucurie, sa-ti revezi copilasii dupa o zi de munca.Iar ei sa-ti marturiseasca ce dor le-a fost de tine!
Etichete:
ganduri de mama,
sarbatoare
Abonați-vă la:
Postări (Atom)








