vineri, 28 ianuarie 2011

À la recherche du temps perdu


Nu, n-am sa fac vreo recenzie a operei lui Proust, doar am sa ma intorc putin in trecut, pentru a scoate din cufarul amintirilor fotografii cu micutii mei. Am atasat in dreapta 2 montaje facute acum ceva vreme: primul este dedicat lui Robi, un pic mai modest decat al surioarei lui, pentru ca mijloacele tehnice de la vremea cand l-am faurit nu-mi permiteau sa-i dau o nota mai profesionala (este facut acum vreo 5 ani), al doilea este dedicat Sofiei, facut cu multa dragoste in prag de prim anisor.
Imi place sa colectionez fotografii, am 2 aparate foto si mii de poze in albumele  din casa, pe care le rasfoiesc  cu mare drag cand am putin timp liber. Redescopar de fiecare data cu uimire cum cresc minunile noastre,cum li se modifica fizionomia de la o luna la alta, si parca asta ma face sa percep si mai acut cum  procesul nostru de imbatranire se accelereaza.
Mi-ar fi placut sa mai facem un bebe, sa retraiesc odiseea sarcinii, momentele magice in care te intalnesti pentru prima data cu omuletul de juma' de metru, dar uneori deciziile se iau si in functie de calcule matematice, care in cazul nostru spun clar: misiune indeplinita cu succes.
Visez macar sa ajung o batranica cu multi, multi nepotei si inconjurata de stive de albume foto, pline de amintiri frumoase.Voi la ce visati?

10 comentarii:

povesteadarieinicole spunea...

Ce frumos!!!!!O idee minunata asta cu pozele!Si noi ne mai dorim inca un bebe, insa mai asteptam.Oana, sa va fie sanatosi amandoi si sa va insenineze sufletele zilnic!

Mariana spunea...

Ooo, ce departe visezi, cred ca orice mama isi doreste asta. Eu imi doresc sanatate ca sa le putem face pe toate. Si visez sa am o casuta8in loc de un apartament) , undeva intr-un orasel linistit, cu o gradinuta, cu balansoar in fata casei si cu nepotei care sa ma viziteze si macar la fiecare sarbatoare importanta sa fim toata familia.Si visez la multe, dar imi trebuie un sul de hartie sa le asez.

Oana Dumitriu spunea...

Dana,multumim frumos pentru urari!Iar tie,spor la facut bebici,sigur Dariuca ar fi incantata de un fratior sau o surioara.Te pup!

Mariana,asa e,sanatatea e primordiala.La casuta si noi visam,e inceputa,poate cu un pic de noroc putem sa mergem cat mai curand la curte,unde avem si o mica padurice.La balansoar nu m-am gandit,dar mi-ai dat o idee foarte buna.Te pup!

corina spunea...

Oana eu de-acuma nu mai visez la copii ci visul meu trebuie sa fie cum sa fiu capabila sa ii indrum in viata pe cei care ii am.Educatia in ziua de azi e foarte dificila mai ales cand mamele sunt cu servici....
Asta da.Visul cu bunica e nemaipomenit!
Un weekend placut!

Oana Dumitriu spunea...

Corina,asa este,misiunea noastra nu este deloc usoara,dar daca ai niste copii cooperanti si ambitiosi,cu siguranta ca vei reusi sa-i ajuti sa devina oameni destoinici.Te pup si un weekend placut si tie!

KaBea spunea...

Eu visez sa fiu sanatoasa,poate da Domnul sa-mi vad si eu nepotii si sa-mi pot ajuta fata asa cum eu nu am fost.Sunt modesta,nu cer mult.Pardon,am uitat cat esti de babuta,hi,hi.Frumoase poze,frumosi copii.Pupici multi.

Loredana spunea...

si eu imi doresc sa traiesc ani multi sa pot ajunge sa imi vad fetele mari si nepoteii. dar pana atunciimindoresc sa fim sanatosi, sa ne bucuram de tot ce avem si sa strangem multe amintiri frumoase, sa avem ce depana la batranete.

Oana Dumitriu spunea...

Bea,sa-ti fie viata cum ti-e sufletul!Karina va avea cu siguranta o viata frumoasa alaturi de o mamica precum esti tu.Va pup!

Loredana,vad ca toti ne dorim cam aceleasi lucruri:sanatate si viata lunga.Si multi nepoti,evident;)Va pup!

Luminița spunea...

Ce minunatii de copilasi ai, Oana...m-au emotionat colajele de fotografii...sa-ti traiasca, sa fie fericiti si sa va bucure mereu!

Oana Dumitriu spunea...

Multumim frumos,Lumi!Intoarcem toate gandurile bune catre voi.Va pup cu drag!