- Taticule, cat castigi pe ora?
Tatal, preocupat si cu un zambet sever, raspunde:
- Fiule, aceste lucruri nu te privesc pe tine. Nu ma mai deranja, te rog!
Copilul insista:
- Dar, taticule, spune-mi cat castigi pe ora?!
Reactia tatalui, la fel de severa, dar totusi, ca sa fie lasat in pace, raspunde:
- Cinci dolari.
Atunci copilul il intreaba:
- Tata, poti sa-mi dai doi dolari, te rog?
La aceasta intrebare, tatal se supara si cu multa bruschete ii spune:
- Acesta este motivul pentru care ai vrut sa stii cat castig pe ora? Du-te in camera ta si culca-te, ca trebuia deja sa dormi! Si sa nu ma mai deranjezi... baiat profitor!...
Un pic mai tarziu, stand ingandurat in fata televizorului, tatal reflecta putin la discutia cu baiatul sau. Se simte putin vinovat si realizeaza ca a fost prea dur cu el. Se gandeste ca poate cel mic are nevoie de bani sa cumpere ceva de mare interes pentru el si-si face mustrari de constiinta ca l-a repezit. Se ridica si pleaca spre camera copilului, deschide usa usor, baga capul si vede ca cel mic inca nu a adormit. Intra in camera si il intreaba cu voce scazuta:
- Dormi, fiule?
- Nu, tata...
- Uite, fiule, ai aici cei doi dolari pe care i-ai cerut...
Baiatul intinse manutele si lua banii si, luminandu-se la fata, spuse:
- Multumesc, taticule!
Si bagand manuta sub pernuta mai scose trei dolari. Si ii spuse tatalui sau:
- Taticule, acum sunt fericit... am deja cinci dolari.
- Bine, fiule. Acum, spune-mi pentru ce aveai nevoie de bani? il intreba tatal curios.
Copilul raspunse, cu ochii stralucitori:
- Taticule, ai putea sa-mi vinzi o ora din timpul tau?
Copilul tau merita cateva ore din timpul tau. Participa la Saptamana familiei_-saptamana fara TV-22-28 nov si du-te cu copilul tau la un muzeu sau la o gradina zoologica Joi, 25 nov ai INTRARE GRATUITA.
Sau pur si simplu la o plimbare.
Stinge televizorul! Protejeaza-ti copilul!
8 comentarii:
Cam trist!Dar copiii chiar au nevoie de atentia noastra si e pacat sa nu le-o oferim.Sa speram ca au efect astfel de campanii.Pupam cu drag toata familia.
Ceea ce ai scris reflecta perfect timpurile in care traim si nevoia copiilor de a fi aproape de parintii lor atat de impatimiti de job-uri si cariere, de a strage bani si de siguranta materiala. Cred ca putem incerca cu totii sa gasim un echilibru si sa impacam ambele aspecte. Te pup cu drag.
Bea,si eu sper sa aiba efect.
Ramo,foarte bine punctat!
Va pup,o zi frumoasa!La noi e tare urat afara...
Dureros, dar adevarat! Multi parinti stau peste program la servici sa-si termine treaba si sa-si multumeasca superiorii. Se gandesc ca banii castigati acopera nevoile familiei, inclusiv ale copilului si merita...dar se pare ca nu e chiar asa....inainte de orice jucarie, orice hainuta cocheta...copilul are nevoie de prezenta parintelui...greu intr-adevar sa te descurci in zilele noastre, sper ca noi sa reusim...
Imi place campania...poate profitam si reusim sa vizitam si noi ceva :-)
Pupici Oana!
Foarte miscator!
Si foarte adevarat!
Pupici
Oana de foarte multe ori si noi ca parinti gresim.....
Cred ca necesitam si noi educatie tocmai pentru aceste timpuri dificile.Este foarte greu sa educi un copil in ziua de astazi.....
draguta povestea. vezi ca te aspt cu o leapsa.
Luminita,Mariana,Corina,Loredana,multumesc pentru comentarii,fetelor!Imi cer scuze ca va raspund cu intarziere,timpul meu alocat blogului este foarte limitat si nu reusesc mereu sa scriu si sa citesc tot ceea ce-mi propun.Va pup si multumesc pentru intelegere!
Trimiteți un comentariu